Sfaturi de siguranță

Marea majoritate a tranzacțiilor de pe site-urile de anunțuri se încheie normal. Escrocheriile care rămân sunt puține, dar se repetă: sunt aceleași cinci-șase scenarii, aplicate de ani de zile, cu variații mici.

Dacă le recunoști, nu te mai pot păcăli. De aceea le scriem aici pe fiecare, cu replicile lor obișnuite, nu ca listă de sfaturi generale.

Regula care le acoperă pe toate: dacă o tranzacție simplă — un obiect, niște bani, un loc de întâlnire — începe să aibă pași în plus, linkuri, coduri, „verificări" și grabă, e o escrocherie. Vânzarea unei biciclete nu are nevoie de niciun link.

1. Escrocheria cu „curierul meu"

Cum sună. Ești vânzător. Cineva răspunde repede la anunț, nu negociază nimic, e de acord cu prețul întreg. Spune că nu poate veni personal: „sunt plecat din țară", „lucrez în străinătate", „sunt pe șantier în Germania". Trimite el un curier care „ridică marfa", iar banii îi primești „automat, pe card".

Ce urmează. Îți cere datele cardului „ca să primești banii". Sau îți trimite un link către o pagină care arată exact ca cea a unei bănci sau a unui serviciu de curierat, unde trebuie să „confirmi primirea sumei".

De ce e escrocherie. Ca să primești bani pe card nu ai nevoie decât de IBAN — sau, cel mult, de numărul cardului. Nu ai nevoie niciodată de:

• data expirării;
• codul CVV de pe spatele cardului;
• codul primit prin SMS de la bancă;
• parola de internet banking.

Toate astea servesc la a scoate bani, nu la a-i primi. Cine ți le cere vrea să îți golească contul.

Ce faci. Închizi conversația. Raportezi anunțul sau utilizatorul. Nu dai niciun cod, nici măcar „ca să vezi ce se întâmplă".

2. Linkul fals de „livrare" sau de „plată"

Cum sună. Primești pe WhatsApp sau pe email un link care pare al unui serviciu de livrare cunoscut. Pagina arată identic cu cea reală: sigla, culorile, numele produsului tău, suma corectă. Scrie: „Cumpărătorul a plătit. Confirmă livrarea ca să primești banii."

De ce e escrocherie. Pagina e o copie, găzduită pe alt domeniu. Câmpurile pe care le completezi acolo pleacă direct la escroc.

Cum o recunoști în trei secunde. Te uiți la adresa din bara browserului. Escrocii folosesc domenii care seamănă: cratime în plus, litere schimbate, sufixe ciudate, subdomenii lungi care ascund domeniul real la capătul din dreapta. Adresa reală a unui serviciu se termină întotdeauna cu domeniul lui oficial, imediat înainte de prima bară oblică.

Ce faci. Nu deschizi linkuri primite în conversație. Dacă ai deschis unul și ai introdus date de card, suni imediat la bancă și blochezi cardul.

Important: EZE nu are serviciu propriu de livrare și nu îți trimite niciodată linkuri de „confirmare a plății". Orice mesaj care pretinde asta e fals, indiferent cât de bine arată.

3. Plata în avans

Cum sună. Ești cumpărător. Prețul e mult sub piață. Vânzătorul nu poate fi sunat, „e la muncă", comunică doar în scris. Cere un avans „ca să rețină produsul, că sunt mulți interesați". Sau cere plata integrală înainte, cu promisiunea că trimite coletul.

De ce e escrocherie. După ce primește banii, dispare. Un transfer bancar făcut voluntar către o persoană fizică nu se poate anula și nu se recuperează prin bancă.

Ce faci. Nu plătești nimic înainte să vezi produsul. Nu există „rezervare" pe un site de anunțuri. Dacă produsul se vinde între timp, ai pierdut un produs; dacă plătești în avans, poți pierde banii.

Excepția rezonabilă: dacă produsul chiar vine prin curier, plătești ramburs, cu verificarea coletului, iar suma o dai curierului, nu vânzătorului.

4. Coletul „care nu se deschide"

Cum sună. „Trimit prin curier, dar plata se face la primire, fără deschiderea coletului. Firma nu permite verificarea."

De ce e escrocherie. Firmele de curierat din România permit opțiunea „deschidere la livrare". Cine spune că nu se poate, minte. În colet e o cărămidă, un telefon stricat sau o cutie goală.

Ce faci. Ceri expres opțiunea de verificare la livrare. Dacă vânzătorul refuză, renunți la tranzacție. Nu e negociabil.

5. Western Union, MoneyGram, cripto

Cum sună. „Trimite prin Western Union, e mai rapid." „Plătește în USDT, îți dau reducere."

De ce e escrocherie. Sunt transferuri ireversibile prin construcție. Odată ridicați banii, nu există nicio cale de recuperare și, de obicei, nici cale de a afla cine i-a ridicat. Niciun vânzător cinstit din România nu are nevoie de ele pentru o tranzacție internă.

Pe EZE, aceste metode sunt interzise explicit, iar anunțurile care le menționează sunt blocate automat.

6. Plata „prea mare" și restituirea diferenței

Cum sună. Ești vânzător. Cumpărătorul „greșește" și îți trimite mai mult decât prețul — sau îți arată o captură de ecran cu un ordin de plată pentru o sumă mai mare. Îți cere să restitui diferența.

De ce e escrocherie. Ordinul de plată din captură nu există sau va fi anulat. Tu trimiți diferența din banii tăi, iar transferul „primit" nu ajunge niciodată.

Ce faci. Nu te uiți la capturi de ecran. Te uiți în contul tău, în aplicația băncii. Bani văzuți în extras, nu în poză. Și nu restitui nimic până nu ai suma confirmată în cont de cel puțin o zi lucrătoare.

7. Chiria și avansul pentru vizionare

Cum sună. Apartament la preț neverosimil, poze frumoase, „proprietarul e plecat din țară". Ca să vezi apartamentul, trebuie să plătești un avans sau să trimiți o copie a buletinului „pentru rezervare".

De ce e escrocherie. Apartamentul e al altcuiva, pozele sunt copiate dintr-un alt anunț. Copia buletinului tău ajunge să fie folosită pentru credite pe numele tău.

Ce faci.

• Cauți pozele pe internet, cu căutarea după imagine. Dacă apar în alte anunțuri, din alte orașe, e clar.
• Nu plătești nimic înainte de vizionare.
• Nu trimiți copii după acte prin mesagerie. La contract, actele se arată în persoană.
• Ceri să vezi extrasul de carte funciară înainte de orice avans.

8. Locul de muncă „foarte bine plătit"

Cum sună. Salariu mare, program lejer, fără experiență. Se cere o „taxă de dosar", un curs plătit, o „garanție pentru echipament" sau datele contului „ca să îți facem cardul de salariu".

De ce e escrocherie. Un angajator nu îți cere niciodată bani ca să te angajeze. Iar conturile cerute la „angajare" sunt folosite pentru a trece bani proveniți din fraude — devii, fără să știi, cărăuș de bani, cu răspundere penală.

Ce faci. Verifici firma pe site-ul Ministerului Finanțelor sau la Registrul Comerțului. Nu plătești nimic. Nu îți dai contul pentru „transferuri" în numele altcuiva.

9. Mașina cu istoric ascuns

Cum sună. Preț bun, „mașină de bătrânel", „kilometri reali", vânzătorul grăbește decizia: „mai am doi oameni care vin azi".

Ce faci înainte să dai banii.

• Ceri seria de șasiu (VIN) și o verifici. Kilometrajul raportat la inspecțiile tehnice se poate verifica prin RAR; istoricul de daune, prin bazele de date de profil.
• Verifici că numele din talon e al vânzătorului. Dacă vinde „pentru un prieten", ceri procură.
• Verifici dacă mașina are fine de plată, gaj sau leasing neterminat.
• Mergi la un service ales de tine, nu de vânzător, pentru verificare.
• Nu plătești avans „ca să nu o vândă altcuiva".

10. Mesaje care pretind că vin de la EZE

Cum sună. Un email sau un SMS: „Contul tău va fi suspendat", „Anunțul tău a fost raportat, confirmă identitatea aici", „Ai primit o plată, revendic-o".

Ce trebuie să știi despre noi:

• Nu îți cerem niciodată parola. Nici pe email, nici telefonic, nici în mesaje.
• Nu îți cerem date de card. Nici pentru „verificare", nici pentru „deblocare".
• Emailurile noastre vin de la adrese pe domeniul eze.ro și nu te duc niciodată la o pagină care cere parola.
• Când ai o problemă reală de cont, o vezi în cont, când te autentifici singur, tastând adresa în browser.

Ce faci. Nu apeși pe link. Deschizi site-ul scriind adresa de mână și verifici în cont. Dacă mesajul e suspect, ni-l trimiți prin formularul de contact.

11. Când vă întâlniți față în față

• Alege un loc public și aglomerat, ziua: o parcare de supermarket, o zonă centrală. Multe secții de poliție au parcări unde astfel de întâlniri sunt binevenite.
• Nu te duce singur la o tranzacție cu sumă mare.
• Spune-i cuiva unde te duci, cu cine te întâlnești și la ce oră.
• Verifică produsul înainte de a da banii: pornește-l, testează-l, cere factura sau garanția dacă există.
• La sume mari, mergeți împreună la bancă. Bancnotele se numără și se verifică acolo, nu în mașină.
• Nu invita necunoscuți acasă și nu te duce la adresa cuiva pe care nu îl cunoști, mai ales seara.
• Dacă ceva ți se pare în neregulă, pleci. Nu îți datorezi nimănui politețea de a duce la capăt o tranzacție care te neliniștește.

12. Semnalele care apar aproape întotdeauna

Dacă bifezi trei dintre astea, oprește-te:

• prețul e mult sub piață, fără explicație;
• vânzătorul nu poate fi sunat, doar scrie;
• e „plecat din țară" sau „nu poate ajunge personal";
• insistă cu graba: „mai am doi cumpărători", „azi e ultima zi";
• cere să ieșiți din platformă, pe WhatsApp sau Telegram, de la prima replică;
• cere date de card, coduri din SMS sau copii după acte;
• trimite un link către o pagină de „confirmare";
• refuză verificarea coletului la livrare;
• pozele arată prea profesionist pentru un produs vândut de o persoană fizică, sau apar și în alte anunțuri.

13. Dacă ai fost înșelat

1. Nu mai comunica cu escrocul și nu șterge conversația — e probă.
2. Fă capturi de ecran cu anunțul, conversația, IBAN-ul, numărul de telefon.
3. Sună banca imediat dacă ai dat date de card sau ai făcut un transfer. În primele minute, unele plăți se pot bloca.
4. Depune plângere la poliție. Escrocheria online se reclamă la orice secție sau online, prin Poliția Română. Fără plângere, nu există dosar.
5. Raportează utilizatorul pe EZE, din butonul de raportare, și scrie-ne prin formularul de contact cu subiectul „Raportez un abuz sau o înșelătorie". Închidem contul și păstrăm datele pentru autorități.
6. Dacă ți-au fost furate date personale, poți sesiza și ANSPDCP.

Nu îți fie rușine să reclami. Escrocii mizează exact pe asta.